Procedura de judecare a proceselor (explicații pentru fiecare pas)

La prima instanță de judecată, respectiv la Judecătorie dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau dacă acțiunea formulată este o contestație la executare sau la Tribunal dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei:

Pasul 1: Reprezentantul împrumutatului va trimite către instanța de judecată competentă cererea de chemare în judecată și documentele justificative. Cererea de chemare în judecată conține toate argumentele necesare justificării capetelor de cerere formulate în mod corect, complet și precis. În acest stadiu procesual împrumutatul are calitatea de reclamant în cazul acțiunii în constatare sau contestator în cazul contestației la executare iar banca are calitatea de pârâtă în cazul acțiunii în constatare sau intimată în cazul contestației la executare.

Pasul 2: După aproximativ 30 de zile de la trimiterea dosarului către instanța de fond, respectiv după ce instanța de fond comunică băncii cererea de chemare în judecată formulată de împrumutat, aceasta (banca) va depune la dosar întâmpinarea prin care, folosind afirmații false, mincinoase, nefondate, neîntemeiate, nejustificate și/sau irelevante în cea ce privește judecarea procesului, va încerca să convingă instanța de judecată că cererea de chemare în judecată este netemeinică și nelegală. Întâmpinarea va fi comunicată reprezentantului împrumutatului, cu mențiunea să formuleze răspuns la întâmpinare.

Pasul 3: Reprezentantul împrumutatului va formula răspunsul la întâmpinare și va argumenta instanței de fond caracterul fals, mincinos, nefondat, neîntemeiat, nejustificat și/sau irelevant al afirmațiilor formulate de apărătorii băncii pe calea întâmpinării. Ca și procedură de justificare, de obicei noi identificăm fiecare afirmație relevantă și justificăm caracterul ei fals, mincinos, nefondat, neîntemeiat, nejustificat și/sau irelevant.

Pasul 4: Instanța de fond stabilește primul termen de judecată după aproximativ două luni de la redactarea răspunsului la întâmpinare. La primul termen de judecată împrumutatul poate alege ca reprezentantul acestuia fie să se prezinte în fața instanței de judecată să prezinte pe scurt argumentele pe care este întemeiată cererea de chemare în judecată, argumente care au fost deja scrise pe larg în cererea de chemare în judecată și în răspunsul la întâmpinare, dar și să răspundă eventualelor nelămuriri ale instanței de judecată și eventualelor susțineri noi ale pârâtei, fie să ceară judecata în lipsă.

Pasul 5: Instanța de fond se va pronunța asupra tuturor apărărilor principale ale părților care justifică admiterea sau respingerea vreunei cereri și fie va admite integral sau parțial cererile formulate, fie va respinge toate cererile formulate.

La instanța de apel, respectiv la Tribunal dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau dacă acțiunea formulată este o contestație la executare sau la Curtea de Apel dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei:

Pasul 6: După comunicarea hotărârii instanței de fond către părțile implicate în proces, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea hotărârii partea sau părțile care au pierdut procesul parțial sau în întregime vor formula cerere de apel prin care vor solicita anularea hotărârii atacate în raport cu ceea ce au pierdut, justificând acest aspect prin raportare la argumentele instanței de fond. În acest stadiu procesual pot fi invocate argumente noi. Procedura noastră de justificare a cererii de apel este aceeași cu cea de justificare a răspunsul la întâmpinare, respectiv vom identifica considerentele greșite ale instanței de fond și vom justifica caracterul lor greșit. Cererea de apel va fi judecată de instanța ierarhic superioară primei instanțe de judecată. În acest stadiu procesual împrumutatul, dacă a formulat apel, respectiv dacă nu a câștigat la prima instanță de judecată tot ce a cerut, are calitatea de apelant, iar dacă nu a formulat apel, respectiv dacă a câștigat tot ce a cerut la prima instanță de judecată, și dacă banca a formulat apel, atunci are calitatea de intimat.  

Pasul 7: Cererea de apel va fi comunicată părții adverse, cu mențiunea de a formula întâmpinare, apoi întâmpinarea va fi comunicată celeilalte părți în vederea formulării răspunsului la întâmpinare. Astfel, procedura de judecată în apel este aceeași ca procedura de judecată la prima instanță de judecată.

Pasul 8: Instanța de apel stabilește primul termen de judecată la aproximativ două luni de la redactarea răspunsului la întâmpinare. 

Pasul 9: Instanța de apel, în funcție de argumentele prezentate de părți și de cunoștințele sale în domeniul legal se va pronunța asupra cererii de apel în sensul admițând-o total sau parțial sau respingând-o, și va justifica decizia sa.

(Dacă va fi cazul) La instanța de recurs, respectiv la Curtea de Apel dacă obiectul cererii este sub 200.000 lei sau la Înalta Curte de Casație și Justiție dacă obiectul cererii este peste 200.000 lei, sau la instanța care judecă contestația în anulare sau cererea de revizuire din cadrul Tribunalului sau Curții de Apel unde s-a judecat cererea de apel.

Pasul 10: După comunicarea hotărârii instanței de apel către părțile implicate în proces, în funcție de considerentele instanței de apel, partea sau părțile care au pierdut în apel vor formula fie cerere de recurs, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare și dacă legea îi permite, sau, fie contestație în anulare, în termen de cel mult 15 de zile de la comunicare, fie cerere de revizuire, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare,  prin care vor solicita anularea sau completarea hotărârii instanței de apel în raport cu ceea ce au pierdut, justificând aceste aspecte prin raportare la argumentele instanței de apel sau prin raportare la omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra cererilor sau apărărilor formulate.    

Pasul 11: în stadiul căii extraordinare de atac procedura de judecată este similară cu procedura de judecată în faza de apel.  

Pasul 12: În cazul în care vom pierde un proces în ultima cale de atac la instanțele de judecată din România și nu vom obține în această minunată țară același rezultat pe care l-am obținut pe calea celorlalte acțiuni, vom ataca statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului unde procedura este ușoară și judecătorii nu sunt la fel de ușor coruptibili.

Aceasta este procedura standard de judecată pe teritoriul României cu următoarele PRECIZĂRI:

(1) pe lângă cererea de recurs mai sunt alte două căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare și revizuirea. Aceste căi de atac pot fi înaintate odată cu recursul sau separat, însă depind de îndeplinirea anumitor condiții prevăzute de lege.

(2) În cazul în care cererile sunt întemeiate pe legislația privind protecția consumatorului nu se poate formula recurs dacă procesului îi sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum acesta a fost actualizat începând cu 21.12.2018.